English
Fie că deținem o proprietate sau stăm în chirie, planeta ne aparține tuturor și suntem responsabili pentru felul în care se menține. Date statistice furnizate de Eurostat în luna aprilie a acestui an, arată că la nivelul UE, România a înregistrat a doua cea mai slabă rată de reciclare din UE, după Malta. Până în 2025, România trebuie să ajungă la 55% cu rata de reciclare, o țintă greu de atins pentru țara noastră, care încă se luptă cu închiderea gropilor de gunoi ilegale și cu importurile ilegale de deșeuri. Aceasta presupune că țara noastră trebuie să reducă pâna la 10% cantitatea de deșeuri municipale depozitate, până în 2035.
Ce putem face? Colectarea selectivă este cel mai elementar proces prin care ne responsabilizăm pentru a avea mai grijă de mediul înconjurător. Este modalitatea prin care putem face bine pentru orașul, țara și mai apoi, planeta noastră. Kastel Group urmărește responsabilizarea noastră, a tuturor celor cărora ne pasă de reducerea poluării, reutilizarea și reciclarea deșeurilor. Prin urmare, Kastel propune un ghid de colectare selectivă pentru a face acest proces unul cât mai accesibil și ușor de înțeles. Începem prin a împărți deșeurile în 3 categorii principale: plastic și metal, hârtie și carton, sticlă.
Plastic și metal
Sunt acele deșeuri pe care trebuie să le spălăm și din care trebuie să îndepărtăm orice lichid existent. Trebuie să le aruncăm fără capace și presate pentru a câștiga cât mai mult spațiu. Aici se încadrează și PET-urile, mult cunoscute și utilizate recipiente de plastic. Folia, tacâmurile sau farfuriile din plastic pe care le folosim în viața de zi cu zi; caserolele intră și ele în categoria acelor produse din plastic ce pot fi și trebuie reciclate. Recipientele detergenților merită puțin mai multă atenție din partea noastră, prin simplul fapt că trebuie să ne asigurăm că au fost bine spălate înainte de a le arunca. Ambalajele TetraPack, conservele sau dozele, fac și ele parte din seria de produse din plastic sau metal ce pot fi reciclate. Plasticul și metalul sunt cele mai folosite pentru a obține noi produse. Așadar, prin colectarea selectivă a acestor deșeuri contribuim enorm.
Hârtie și carton
Celuloză? Avem nevoie de ea și din păcate, consumăm prea multă. Trebuie să fim conștienți că impactul reciclării cartonului și a hârtii este uriaș, în schimb, timpul pe care noi trebuie să îl acordăm acestui proces este infim. Pungi de hârtie, cutii de carton, hârtia de la birou, ziare sau simple cofraje de ouă, ori cutii de pizza, pot face mult bine dacă sunt colectate selectiv, toate la un loc. Asemeni plasticului și metalului, trebuie să ținem cont de faptul că și aceste produse trebuie să fie aruncate responsabil, fără urme de mâncare sau alte reziduri.
Sticlă
Un borcan ce a fost golit sau o sticlă de vin trebuie să ajungă la locul potrivit și curate. Sticla se aruncă fără capace și trebuie să înțelegem că nu fac parte din categoria deșeurilor ce pot fi reciclate produsele din porțelan sau ceramică. Adesea astfel de produse sunt aruncate alături de cele din sticlă în mod eronat.
Ce înseamnă deșeuri reziduale/nediferențiate?
Este vorba despre acele deșeuri pe care nu le putem colecta nici ca reciclabile, dar nici ca biodegradabile. Sunt deșeuri care trebuie să ajungă în pubela neagră. În această categorie intră resturile de mâncare, scutecele, excrementele animalelor de companie, mucuri de țigară, conținutul sacului de la aspirator sau acele bucăți de ceramică sau de porțelan, lemnul tratat ori vopsit și multe alte deșeuri. Este vorba despre acele produse ce nu pot trece printr-un proces de reciclare pentru că se consideră a fi reziduri.
Ce putem face fiecare dintre noi mai bine? Să respectăm acest set de reguli elementare de colectare a deșeurilor, iar dacă este cazul să semnalăm neregulile, contactând Garda de Mediu din județ accesând link-ul: www.protectiamediului.org. Protejăm mediul înconjurător pentru că doar astfel putem trăi cu responsabilitate pe o planetă pe care o respectăm. Reducem poluarea, reutilizăm și reciclăm pentru un viitor curat și îndelungat al umanității.
Autor: Beatrice Bungo