Financiar

Amânarea plafonului TVA – O amânare sau o îngreunare a unui pas spre mai bine

Autor alexandra Publicat miercuri, 6 ianuarie 2021
Modificari ale plafonului de TVA by Kastel Group

31 decembrie 2020 a fost pentru toți un moment mult așteptat, ajunul lui 2021, anul pe care ni-l dorim poate mai mult ca niciodată, să fie mai bun decât cel anterior. În contextul în care noi ne dorim să vedem un an 2021 mai bun decât a fost anul pandemiei de coronavirus, Guvernul României a ținut să ne surprindă, poate chiar să ne influențeze una dintre deciziile care reprezintă o schimbare în mai bine în viețile noastre. Vorbim despre amânarea cu un an a reducerii cotei TVA de la 19% la 5% pentru locuințele care au o suprafață utilă de maximum 120 de metri pătrați. Decizie care surprinde într-un mod mai puțin plăcut piața și clienții săi, având în vedere că în noiembrie, anul trecut, președintele României a promulgat legea pentru modificarea Codului Fiscal, care presupunea că, începând cu data de 1 ianuarie 2021, se va aplica o cotă redusă pentru TVA, de 5% asupra bazei impozabile. Însă ajunul lui 2021 a avut puterea de a plasa această decizie într-un viitor mai îndepărtat, iar pe oameni în situații de compromis, când vine vorba despre viitorul lor pe termen lung, fie cel al cumpărătorilor sau al investitorilor.

Contextul amânării este mai puțin cunoscut, ori, mai bine spus, motivele care au stat la baza deciziei Guvernului nu au fost suficient justificate în fața publicului. S-au oferit explicații care ne conduc din nou la ideea de nu sunt bani sau economia țării poate fi afectată, iar concret, motivarea deciziei constă în faptul că dacă nu s-ar fi amânat reducerea cotei TVA, impactul economic ar fi fost unul negativ, de -200 milioane de Lei asupra veniturilor din TVA, conform profit.ro. Aceasta este explicația Guvernului pentru decizia care a intrat în vigoare în data de 31 decembrie 2020, care a fost tot atunci publicată în Monitorul Oficial, printr-o ordonanță de urgență, care amână până la 1 ianuarie 2022 intrarea în vigoare a cotei reduse de TVA de 5% pentru livrarea de locuințe ca parte a politicii sociale către persoanele fizice.

Ne-am întrebat ce nu ia în calcul Guvernul României prin această amânare a reducerii cotei TVA, iar răspunsurile sunt mai multe și mai justificate decât explicația de ordin economic, dar și oamenii care ar putea fi afectați de această decizie bruscă sunt ceva mai numeroși. Amânarea reducerii cotei TVA vine cu o serie de consecințe ce pot afecta, atât cumpărătorii, care și-au raportat bugetul de achiziție pentru anul 2021 la această cotă TVA de 5%, despre care credeau că va fi cea pe care trebuie să o ia în calcul, dar și dezvoltatorii. Mai mulți cumpărători pot pierde avansurile achitate sau vor decide să amâne semnarea contractului de vânzare a unui imobil, în timp ce dezvoltatorii sau investitorii pot pierde sute de mii de euro pentru proiectele imobiliare existente sau autorizate, având în minte condițiile fiscale pe care le promitea Guvernul pentru 2021.

2020 a fost anul în care am oferit o importanță mai mare căminului nostru. Am fost puși în situația de a ne petrece involuntar mult timp acasă. Și tocmai contextul pandemiei de coronavirus și a stării de urgență ne-au făcut să analizăm mai bine zicala fă rai din ce ai. Uneori, decorul și amenajările nu mai sunt suficiente, iar metri pătrați se dovedesc a fi prea puțini, moment în care ceea ce ai, ceea ce deții, începe să pară insuficient. Poate te-ai străduit să faci accesibilă masa din bucătărie sau sufragerie pentru a o putea folosi drept biroul de acasă, asta pentru că există posibilitatea ca o altă încăpere pe care o considerai adecvată pentru a munci de acasă, să fie folosită de copilul care face școală prin intermediul online-ului. Există posibilitatea ca livingul să fi devenit mai puțin încăpător sau ne-am dat seama că ne-am transformat dormitorul într-un astfel de spațiu al relaxării. Uneori, puținul devine insuficient și nu e nimic greșit în a ne dori ceva mai mult. Ba chiar, ceva mai mult înseamnă adesea, necesar. Un studiu al Eurostat ne clasează țara pe primul loc, la nivelul Uniunii Europene, la capitolul trai în locuințe supraaglomerate. Anul trecut, aproape jumătate din populația României a locuit în astfel de spații supraaglomerate, ceea ce înseamnă că acest procent de aproape 50% dintre români nu dispune de suficiente camere pentru toți membri familiei sau a unor persoane care conviețuiesc împreună. Asta ne face să spunem că avem un prim motiv întemeiat pentru care să considerăm că achiziția unui imobil mai mare, mai încăpător este o necesitate în România, un aspect necesar în cazul multor oameni și un pas îngreunat de această amânare a reducerii cotei TVA.

Suntem pragmatici, iar în cazul de față, cel mai concret vorbesc exemplele și cifrele, tocmai pentru că vrem să analizăm urmările acestei amânări, felul în care această decizie se reflectă în piața imobiliară. Prin această măsură de amânare, cumpărătorii, persoane fizice, care au semnat un antecontract pentru o locuință cu o valoare mai mare de 450.000 Lei în anul 2020, bazându-se pe ordonanța din noiembrie, vor fi nevoiți să achite cu 14% mai mult decât au stablilit la finele anului trecut. Să presupunem că un cumpărător a achitat în decembrie 2020 la semnarea antecontractului de vânzare cumpărare suma de 20.000 Euro, echivalentul a 97.500 Lei (la un curs Euro de 4,875) și s-a convenit între părți, ca prețul locuinței livrate în martie 2021 să fie de 120.000 Euro. Având în vedere că fiecare cumpărător își stabilește un buget, luând în calcul toate costurile, pentru această exemplificare, presupunem stabilite următoarele costuri care alcătuiesc bugetul său întocmit la finele anului 2020, luând în considerare o reducere a cotei TVA, la 5%, în anul 2021:

  • Preț noua locuință în 2021 = 120.000 euro + TVA 5% = 126.000 euro
  • Taxe notariale = 1500 euro
  • Mobilare și utilare = 20.000 euro

Buget total = 147.500 euro

Bugetul cumpărătorului în 2021, având în vedere amânarea reducerii cotei TVA de la 19% la 5%, este mult diferit față de cel pe care îl luase în calcul cumpărătorul, raportându-se la condițiile fiscale despre care știa că vor intra în vigoare în 2021. Impactul financiar pe care acesta îl va resimți este cu 14% mai mare și aplicat asupra prețului noii sale locuințe. Astfel, pentru o locuință pentru care credea că în anul 2021 va achita 120.000 euro și 6.000 euro TVA, acesta va avea de achitat de fapt 120.000 euro și suma de 22.800 euro TVA (cu 16.800 euro mai mult TVA), ceea ce se traduce în faptul că bugetul cumpărătorului are de pierdut acestă sumă de 16.800 euro, bani pe care îi putea investi în achiziția de mobilier și electrocasnice pentru viitoarea sa locuință. Recalculând bugetul, observăm că acesta este acum de aproximativ 164.300 euro.

În 2021, cumpărătorii pot achiziționa locuințe noi cu un TVA de 5 %, la fel ca în anul 2020, dar acesta se aplică doar persoanelor fizice care vor să achiziționeze o locuință nouă care are o valoare de până la 450.000 Lei și o suprafață utilă de până în 120 metri pătrați. În timp ce TVA-ul de 19% se aplică în cazul persoanelor fizice care doresc achiziționarea unei locuințe noi a căror valoare este de peste 450.000 lei sau a persoanelor juridice române neplătitoare de TVA, indiferent de valoarea și suprafața locuinței. Iar dacă vorbim despre regimul taxării inverse, aplicat persoanelor juridice plătitoare de TVA, valoarea taxei este de 0%.

Am vrut să aflăm ce impact are această amânare asupra oamenilor, deoarece, pe lângă cea de ordin financiar, am considerat relevant felul în care oamenii se vor raporta din punct de vedere emoțional la această situație. Psihologul Alexandru Bătinaș ne-a oferit lămuriri avizate în acest sens, lămuriri care sunt în concordanță cu realitatea prezentată și de studiul Eurostat, amintit mai devreme, care arată că aproape jumătate din populația României locuiește în spații supraaglomerate. Conform specialistului, pe fondul pandemiei de coronavirus, oamenii au conștientizat că locuințele au devenit poate prea mici, mai cu seamă, atunci când ne-am văzut nevoiți să acomodăm mai multe roluri în ele, dar și timp. Psihologul spune că dacă înainte petreceam un interval de 12-14 ore în casă, timp în care dormeam circa 8 ore, iar 4 le petreceam mai degrabă într-un singur spațiu, nu apucam să conștientizăm prea mult acel loc și funcționalitatea lui. „Acum avem 24 de ore. Ce facem cu toate aceste ore? Toată atenția care era investită în exterior, acum este investită în locuință. Acum avem timp să vedem ce făcea casa noastră cât timp noi eram plecați. Și de aici este firesc să apară nevoia de spațiu și funcționalitate. Masa de bucătărie nu mai e doar un loc unde iți bei repede cafeaua, ea devine acum restaurantul în care îți luai cina. Baia devine spa-ul, sufrageria cinema-ul, holul devine culoarul pe care alergai grăbit între task-uri. Fiecare om știe care îi sunt ritualurile și ce activități desfășoară zilnic, de aceea e important să se analizeze pe el înainte de a alege o noua casă sau un nou obiect de design”, spune psihologul Alexandru Bătinaș. Același specialist ne-a oferit o explicație în privința nevoii oamenilor de a face o schimbare pe plan locativ. Potrivit spuselor acestuia, pandemia ne-a forțat să ne reorganizăm în fața unei noi realități. Iar dacă oamenii s-au simțit împiedicați de forma locuinței avute până în prezent, din frustrare, vor căuta o altă formă de organizare a spațiului și a obiectelor ce-l locuiesc, printr-o redecorare, ori chiar printr-un spațiu mai mare. Conform specialistului „locuința este amprenta omului care locuiește în ea, acum cu o importanță mai ridicată pentru funcționalitatea și sănătatea individului. Funcționalitate înainte de cantitate și alte forme de a ne demonstra statutul în societate.”

Încercarea Guvernului de a diminua impactul negativ al pandemiei de coronavirus asupra economiei și de minimizare a deficitului bugetar se dovedesc a fi, în contextul de față, măsuri care îngreunează oamenii în traiectoria lor spre mai bine. Achiziția unei locuințe mai încăpătoare și mai funcționale, conform doleanțelor unei persoane, înseamnă în anul 2021, un pas spre mai bine, dar dar păcate și o acțiune care se concretizează printr-o creștere a cheltuielilor de achiziție a unei locuințe noi de către persoanele fizice. Reducerea cotei TVA de la 19% la 5% ar fi susținut vehement românii în a-și îmbunătăți traiul prin intermediul unui spațiu locativ considerabil mai mare, și în contextul pandemiei, un spațiu mai mare care s-a dovedit a fi necesar. Amânarea în ultimul moment pune presiune pe bugetul alocat de oameni pentru această schimbare în mai bine, dar se și poate reflecta în starea emoțională a românilor, pusă la încercare poate mai mult ca niciodată în ultimele luni. Totuși, ne-am dovedit în ultima perioadă că suntem capabili să înfruntăm situații de criză și tot acest gen de momente ne demonstrează că suntem capabili și dornici să ne bucurăm de mai mult bine. Iar dacă acestea sunt condițiile, avem capacitatea să demonstrăm că ceea ce ne impunem, putem realiza cu sau fără sprijin, în situații ușoare sau ceva mai îngreunate.

Autor: Beatrice Bungo